Ne temem de iubire
Oamenii se tem de iubire
Desi ne este teama de respingere, inconstient ne temem sa iubim. Iubirea si curajul sunt strans legate intre ele. Iti trebuie curtaj sa te implici, sa te atasezi si sa te deschizi – sa devii vulnerabil, fara a avea vreo garantie ca celalat nu va pleca. Iar oamenii pleaca, deoarece ne intalnim ca sa ne despartim si, tocmai de aceea, sa depunem neincetat toate eforturile necesare in relatiile noastre in vederea celei mai bune despartiti atunci cand va veni vremea despartirii. Sa fim multumiti ca intalnirea cu acea persoana si timpul petrecut impreuna nu a fost o greseala.
Iubirea matura nu cauta garantii. Iubim fara sa tinem cont de ce spun ceilalti. Sa iubesti tine de tine. Cum iti va raspunde cealalta persoana la iubire tine de ea. Iubirea nu poate fi impusa. Poti doar sa te lasi prins in mrejele ei.
A iubi presupune sa te legi fara a avea vreo garantie, sa te daruiesti total. Iubirea este un act de credinta si oricine are putina credinta, are doar putina iubire.
De ce nu putem iubi matur?
Cand nu ai depasit nevoia de a fi placut si nu iti esti suficient tie, in momentul in care cineva exprima un minim act de bunavointa in privintata, devii interesat de persoana respectiva si incepi sa o placi. Te indrepti catre cei ce par ca te plac si nu te vor respinge si, pe baza acestei garantii, incepi sa iubesti. Iubesti din nevoia de iubire.
Cu totii ne dorim sa fim iubiti din momentul in care, copii fiind, realizam ca supravietuirea si starea noasta de bine depind de cei ce ne ingrijesc. Exact in acel moment ne alegem propriul „stil de viata” – acel „stil de viata pentru a fi iubiti”.
Un „stil de viata pentru a fi iubit” este un stil egoist de a capta atentia celorlalti. Multi dintre noi nu ne vom desprinde de acest stil de viata niciodata.
Cand vei reusi sa te desprinzi de stilul de viata ales in copilarie si sa ai cu adevarat incredere in fortele proprii devii adult, deoarece doar fiind capabili sa-i iubim pe ceilalti devenim adulti.
Cand te iubesti si te respecti ai incredere in tine si ai curaj, iar iubirea este un act de curaj.
Deoarece traim controlati de nevoia de a fi iubiti de parinti si aceasta nevoie ne determina sa alegem „stilul de viata” in copilarie, independenta nu se obtine cand devenim independenti financiar, ci este nevoie sa avem propria sursa de iubire – iubirea de sine. Sa nu mai asteptam sa fim iubiti sau sa asteptam „destinul”, „sufletul pereche”, „partenerul potrivit”. Sa avem propria iubirea. Aceasta este singura cale pentru a putea iubi.
Ceea ce poti face mai intai este sa te iubesti, apoi sa iubesti fara garantii.
Pentru a putea sa te iubesti trebuie sa ai incredere in tine si sa te respecti. Intr-o relatie bazata pe respect, respectul trebuie sa vina in primul rand de la tine.
Nu exsita persoane „sortite” atunci cand ai ajuns la iubirea de sine si orice intalnire poate se se transforme in relatie daca ai curaj. Persoanele care nu au curajul de a incepe o relatie se agata de iluzia unei persoane „predestinate”. Daca vei cauta „sufletul pereche”, „persoana predestinata”, vei ajunge mereu in acelasi punct: „nu era persona potrivita”.
Iubirea nu este doar ceva ce simti. Iubirea este o decizie,o promisiune, un mod de viata si destinul este ceea ce creezi tu.
Iubirea reprezinta un dans pe care doi oameni il creeaza impreuna. Cei ce iubesc isi asuma responsabilitatea iubirii.
Pana ce devii capabil de iubire adevarata, matura, vei trai iubirea trecatoare, hedonista. Neavand curajul pe care doar iubirea de sine ti-l poate da, ramai in relatii la „stilul de viata” ales in copilarie, care este impus de „nevoia de a fi iubit”.
Iubirea este totul.
Cel care traieste dorindu-si o viata usaora va trai placeri trecatoare, dar nu va cunoaste iubirea.
Cand cunosti iubirea, traiesti pentru „noi”.
A iubi, a avea incredere in tine, a alege viata este o cale dificila.
Viata este scurta. Timpul este limitat. Ne intalnim ca sa ne despartim. Nu avem garantia ca cineva va ramane pentru totdeauna in viata noastra. Cand vom putea construi relatii luaind in calcul toate aceste ipoteze si vom aduce intr-o relatie tot ceea ce este mai bun in noi, fara a ne astepta ca celalat sa ne raspunda le fel si luand in calcul faptul ca s-ar putea sa ne respinga si sa nu ne iubeasca, atunci avem curajul de a iubi.
Sa iubim!
Sa ne lasam ghidati de iuibire!
Sa depunem toate eforturile necesare pentru cea mai buna despartire de persoana pa care am iubit-o!
„Lumea este simpla, la fel si viata. Geru este sa le mentii asta.”
Cu drag,
Ana Dobre – om si psiholog