Anxietate, neliniste, frica sau panica?
Anxietate, neliniște, frică sau panică?
Din când in când fiecare dintre noi a simtit nervozitate vorbind în fața unui grup sau interacționând cu o altapersoană. Ne întrebăm dacă prezentarea a mers bine sau dacă am făcut o buna impresie la o primă întâlnires au la un interviu pentru o slujbă. Timiditatea si anxietatea socială pot oscila în intensitate trecând de la un inconvenient la o stare care te poate incapacita. Încazuri extreme, anxietatea socială poate împiedica un individ de la a dezvolta relații sociale, a munci sau chiar a sta in locuri publice.
Sunt importante însa niște clarificări între ce înseamnă anxietate, neliniște sau îngrijorare, frică și panică pentru a ne putea defini mai bine emoțiile și a fi mai conștienți de stările noastre.
Toți știm ce înseamnă să ne fie frică. Frica este o emoție de bază, la oameni ea fiind controlată ,în parte, de o zonă a creierului, ș ianume sistemul limbic. Acest sistem include unele dintre cele mai adânci , primitive structuri ale creierului,având corelate tipare comportamentale specifice sau răspunsuri de tipul ”luptăsaufugi”.
Deși multe persoane folosesc termenii de anxietate și frică cu sens similar, cercetatorii comportamentali diferențiază sensurile. Anxietatea este un sentiment orientat către viitor asociat cu un sens al evenimentelor incontrolabil și impredictibil și apare atunci când o persoană are credința că un eveniment negativ poate interveni în viitor și nu se poate face nimic pentru a fi prevenit. Persoanele care simt anxietate au tendința de a rumina despre posibilitatea pericolului. Această tendință de a căuta evenimente negative viitoare se cheamă îngrijorare. Nu este nicio indoială că atunci când anxietatea este foarte intensă poate interfera cu performanța; cu toate acestea o anume doză de anxietate este sau poate fi de ajutor, reprezentând un element de motivare pentru a munci mai mult, a ne pregati pentru un concurs sau a neproteja de posibile amenințari.
În contrast cu anxietatea, frica este răspunsul imediat atunci când individul este confruntat cu un pericol real sau imaginar. Frica conduce la o reacție fiziologică intensă și imediată care are un singur scop – de a se departa de pericol cât mai repede posibil.
Atacul de panică este termenul clinic utilizat pentru a descrie experiența unei frici intense care are loc chiar dacă nu există un pericol real identificat.
Prinu rmare, frica este o reacție emoțională la un pericol imediat, anxietateaeste o stare de apreciere a unei amenințări viitoare potențiale.
Atât anxietatea cât și frica au funcții utile ,pregătindu-te pentru viitor sau protejându-te de pericole. Asa că, scopul nostru nu ar trebui să fie eliminarea fricii sau anxietății, ci mai degrabă reducerea nivelului de anxietate la un nivel care nu interferează semnificativ cu stilul propriu de viată.
Psiholog Suzana Pavlov
